duminică, 19 ianuarie 2003

STRĂJERII LEAOTEI 17-19 ianuarie 2003 - Ileana Bocanciu



DATA:  17-19 ianuarie 2003
PARTICIPARE: : Lili Toma, David Mălăuţ, Mariana Beneş, Marius Prundaru, Nini Porojan, Cati Vlad, Nicuşor Tudosă, Ana-Maria Braşoveanu, Alexandru Ciobanu, Cristian Savu, Marina, Geanina Dragomir, Florina Mocanu, Marian Tîrcă, Dobre Simona, Tatiana Ivan, Ileana Bocanciu şi Silviu cu câinele Şarik.
DESCRIERE: Lili Toma era deja la Leaota de câteva zile, când au sosit David şi Mariana, vineri în jurul orei 14:00. Noi eilalţi, am plecat spre munte sâmbătă dimineaţă şi am ajuns la cabană la 12:00. Lili, David şi Mariana, ne aşteptau cu ciorba gata. După ce ne-am răsfăţat cu o masă pe cinste, ne-am făcut siesta cu o serie de cântece şi de bancuri noi, apoi, în jurul orei 15:00 o echipă mixtă a pornit spre Stâna de Piatră. Florina şi David au renunţat în scurt timp şi s-au întors, Marius,  Marian, şi Simona s-au întors de la stână iar restul (Nini, Gianina, Alexandru, Cati, Crisian, Marina şi cu mine) am continuat să urcăm până la stâlp. Marina a fost tot timpul prima, dându-ne clasă la toţi. Vremea era calmă, nu prea friguroasă, se vedeau: releul de la Coştila, pârtia de schi de pe Valea Dorului, în faţă vârful Românescu (pe care

 
 am estimat că nu mai putem urca fără să ne prindă întunericul), iar în spate  Târgoviştea cu cei rămaşi acasă!
Ne-am întors la cabană în jurul orei 17:30, iar după masa de seară, Alexandru a fost foarte apreciat la capitolul masaj, făcând însă faţă cu greu la atâtea solicitări…La atmosfera obişnuită de cântece şi voie bună s-au alăturat cinci tineri din Târgovişte, trei băieţi (pe unul l-am întâlnit la Diham) şi două fete (una dintre ele, Lucia, soră cu Emil Bondilă). Sâmbătă, după masa de dimineaţă, am făcut curăţenie în cameră şi ne-am luat  rămas bun de la cabanieri, după care am dat startul de întoarcere. La     „băncuţă” am făcut o pauză şi câţiva dintre noi am mers la observator (Marius, Ileana, David, Luci) apoi doar eu şi Luci până la stânca ce se vede de la bancă să vedem dacă este potrivită pentru a face de pe ea rapel. Din păcate nu era prea grozavă şi ne-am chinuit destul prin zăpada mare şi desişul din zonă, dar am descoperit jos,  în vale, două stânci foarte interesante, pe care le-am numit „Străjerii Leaotei”. Au nişte forme foarte interesante şi cu siguranţă se vor fotografiaţi mai de aproape.
Mai jos de punctul Între Văi, câţiva dintre noi am fost recuperaţi de un  microbuz, venit să-i recupereze pe Silviu şi câinele Şarik. Ceilalţi au folosit presupun, mijloacele clasice de întoarcere, adică propriile picioare…
OBSERVAŢII:
Sâmbătă vreme bună, zăpada relativ mică până la cabană, de la Stâna de Piatră zăpadă mai multă şi pe alocuri viscolită şi crustată. Duminică ninsoare  slab şi mai frig ca în ziua precedentă.
Cazarea la cabana Leaota 50.000 lei. Condiţiile, aceleaşi!

Ileana Bocanciu

duminică, 5 ianuarie 2003

TURA TRADIŢIONALĂ LA VÂRFUL OMU 3-5 ianuarie 2003 - Ileana Bocanciu


Data:  3-5 ianuarie 2003
Participare: Nicu, Mihai, Geo, Nini, George, Marius, Nicuşor, Nea Mirică, Loţi, Răzvan, Cati, Gabi, Ileana.
Scop: Atingerea vârfului Omu în condiţii de iarnă.
Descriere: Echipa I: Nicu, Mihai, Nini, George, Nicuşor, Cati- au plecat vineri dimineaţă cu trenul de 6:10 din Târgovişte, până în Pietroşiţa, apoi cu autobuzul până la Pucheni şi mai departe cu ocazie până în Cariera Lespezi. Trecând prin tunel, au ajuns foarte rapid la Bolboci unde a făcut un popas  la Nina şi Doru Nache, vechi şi buni prieteni, după care, cu  forţe proaspete a continuat traseul până în Peştera unde au sosit în  jurul orei 14:00.
Echipa II: Marius şi Ileana – au plecat la 10:00 din Pucheni, sosire în Bolboci la 15:30, popas de o oră şi jumătate pentru refacerea forţelor, sosire în Peştera la 19:00. La Diana am vorbit cu Doru Deaconescu care avea tabăra de schi aic şi am revăzut vechi prieteni şi colegi de suferinţă.
Echipa III: Răzvan şi Gabi – au plecat din Bucureşti la 14:00 cu un automobil Tico şi au sosit la Peştera la 19:00 – joncţiune cu echipa II.
Echipa IV: Geo, Nea Mirică şi Loţi erau deja la Peştera la salvamont.
Ne-am reunit în căldura refugiului proaspăt renovat şi dotat şi am tras o cântare ca la  carte după care am luat masa de seară,  am stabilit planul de bătaie pentru a doua zi, apoi ne-am retras la culcare în camerele elegante şi superîncălzite.
Sâmbătă dimineaţă la ora 7:00 s-a dat deşteptarea şi după micul dejun am pornit la drum în formaţie de zece (Geo ne-a prins din urmă aproape de cascadă) pe o vreme absolut minunată. Am urcat fără probleme până sub Cascada Obârşiei, aici însă, Gabi se  plângea că o doare stomacul, iar Răzvan redusese şi el motoarele. Aşa se face că cei doi au rămas în urmă, distanţa dintre noi mărindu-se pe măsură ce timpul trecea. Când noi eram la Găvanele ei abia ajungeau în căldarea de la Mecetul Turcesc. Am sosit la Vârful Omu la 12:45 după 3 ¾  ore de mers pe o zăpadă bună care nu a necesitat punerea colţarilor. Temperatura era de –7 grade Celsius iar vântul bătea destul de tare în rafale. După ce ne-am ospătat şi am băut câte un ceai fierbinte,la staţia meteo    (cabana este închisă în timpul iernii) ne-am luat rămas bun de la George care era de serviciu şi am plecat înapoi spre Peştera. În zona Vârfului Bucura am primit un mesaj de la Răzvan şi Gabi care ne anunţau că au luat-o spre Babele ţi ne aşteaptă acolo. Le-am răspuns că pot coborî liniştiţi la Peştera pentru că noi vom veni pe Valea Sugărilor. La 16:30 eram în refugiu (Geo chiar pe la 16:00) dar de la cei doi nu aveam nici un semn, ne tot aşteptam să apară pe piciorul Babelor. Până pe la 17:30 nu ne-am făcut mari probleme, mai ales cât a  fost lumină. Odată cu înserarea însă, creştea şi îngrijorarea noastră, pentru că nu răspundeau la nici un telefon..
Am luat legătura cu Babele, Peştera, Padina, Diana dar nici urmă de ei. Începuserăm
să ne alertăm şi s-a propus chiar să plece o echipă în căutarea lor. Dar unde să-i cauţi?!!
În această atmosferă destul de tensionată, a sunat Doru Deaconescu şi ne-a comunicat că i-a reperat în sfârşit la Peştera la o bere. Sosiseră cu puţin înaintea noastră şi au plecat la plimbare fără să lase nici un semn că au ajuns. Când situaţia trebuia de drept să se calmeze pentru că în fine puteam fi liniştiţi, toată lumea a început să se certe şi să-şi dea cu părerea, oalele spărgându-se în capul meu pentru că „i-am adus”. Nu ştiu dacă am făcut bine sau rău „aducându-i” pe Răzvan şi pe Gabi în această tură, ştiu însă că m-a supărat foarte tare concluzia la care a ajuns Doru Diaconescu că eu aş fi
primit mesaj de la ei şi nu am anunţat. Cum puteam să fac aşa ceva? Ambele mesaje, atât  cel trimis de ei cât şi răspunsul nostru au fost foarte clare şi nu aveau nici o legătură cu faptul că ei au ajuns sau nu în Peştera. Aşadar, când totul trebuia să se încheie cu bine, s-a întâmplat că Răzvan şi Gabi s-au hotărât brusc să plece (supăraţi că i-am certat) la ora 21:00 spre Bolboci, iar eu şi Marius chiar am plecat la hotelul Peştera pentru a ne întâlni cu naşul nostru Dan Sprinceană. La hotel, atmosfera avea miros de porc proaspăt tăiat şi gust de chef mare, aşa că ne-am bucurat când au sosit şi ceilalţi (inclusiv dizidenţii care renunţaseră la ideea plecării).
Am gustat şi noi câte o bere, renunţând la piscină, după care am cântat „La mulţi ani!” şi i-am oferit o şampanie lui Răzvan, pentru că… era ziua lui!
Am revenit la refugiu şi în jurul orei 24:00 chiar am reuşit să ne culcăm după o zi plină de peripeţii.
Duminică  dimineaţă,  Loţi  ne-a  asigurat o omletă  substanţială după ciorba de  fasole din ziua precedentă (ţine-i Doamne obiceiul!) şi-o tablă de şuncă, aşa ca să-şi ia  revanşa că n-a putut urca cu noi la Omu (din motive de serviciu desigur…). Pe la 10:00
am plecat luându-ne rămas bun de la Geo, Loţi şi neobositul Nea Mirică, mulţumindu-le încă odată pentru tot sprijinul. Pe o ninsoare ca-n basme, eu şi Cati am plecat cu Răzvan şi Gabi, după ce viteazul. Tico a fost scos din troiene, iar cei patru băieţi rămaşi au venit pe jos până la Bolboci apoi cu o Dacie papuc carosată, în care Nicuşor era să-şi verse… amarul, după câte am aflat!
Astfel s-a încheiat încă o tură reuşită, prima din acest al 20-lea an al Chindiei!

Întocmit,
Ileana Bocanciu